Suprafata: 5585 km.p.
Intravilan: 2182 km.p.
Extravilan: 3405 km.p.
Populatie: 1368
Gospodarii: 415
Nr. locuinte: 475
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Numele localitatilor aflate in administratie: Ciuruleasda, Bodreşti, Bidigeşti, Bogleşti, Buninginea, Gheduleşti, Mătişeşti, Morăreşti, Vâlcan
Asezarea geografica:
Comuna Ciuruleasca este o unitate cu caracteristici specifice din punct de vedere demografic şi economic, situată în extremitatea vestică a judeţului Alba, în partea centrală a Munţilor Apuseni, întinzându-se în vestul micii depresiuni a Abrudului, pe versanţii şi culmile montane din jur. Jumătatea nord-vestică a comunei se află în Munţii Abrudului, ultima prelungire a impunătorilor munţi ai Bihorului, iar jumătatea sud-estică se află în Munţii Metaliferi
Ciuruleasca se întinde pe o suprafaţă de 55,85 km pătraţi (0,9% din suprafaţa judeţului Alba, respectiv 0,023% din suprafaţa României)
Ciuruleasca este o comună de graniţă între judeţele Alba şi Hunedoara
Vecinătăţi: Oraşul Abrubd, la nord-est
Comuna Bucium, la est
Teritoriul rural al oraşului Zlatna, la sud-est
Comuna Buceş, judeţul Hunedoara, la sud-vest
Comuna Blăjeni, judeţul Hunedoara, la vest
Comuna Sohodol, la nord
Punctele cardinale sunt marcate de patru piscuri muntoase: Vâlceanul (1264m) la extremitatea vestică, vârful Chiuului (1022m) la nord, vârful calcaros al Brădişorului (1035m)
Ciuruleasca se întinde pe o suprafaţă de 55,85 km pătraţi (0,9% din suprafaţa judeţului Alba, respectiv 0,023% din suprafaţa României)
Ciuruleasca este o comună de graniţă între judeţele Alba şi Hunedoara
Vecinătăţi: Oraşul Abrubd, la nord-est
Comuna Bucium, la est
Teritoriul rural al oraşului Zlatna, la sud-est
Comuna Buceş, judeţul Hunedoara, la sud-vest
Comuna Blăjeni, judeţul Hunedoara, la vest
Comuna Sohodol, la nord
Punctele cardinale sunt marcate de patru piscuri muntoase: Vâlceanul (1264m) la extremitatea vestică, vârful Chiuului (1022m) la nord, vârful calcaros al Brădişorului (1035m)
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
Minerit
Prelucrarea pietrei de calcar
Creşterea animalelor
Minerit
Prelucrarea pietrei de calcar
Activitati economice principale:
Debitare şi prelucrare material lemnos
Obiective turistice:
Viitorul în domeniul turismului depinde foarte mult de dezvoltarea acestuia pe plan rural
Relieful şi peisajul sunt deosebite. Despre priveliştile oferite de Munţii Apuseni, pe care stânca, pădurea şi apa le creează, separat ori împreună, se spune adesea că rivalizează cu cele elveţiene. Ele pot fi admirate de pe culmile montane, din zeci de puncte de belvedere
Pădurile sunt brăzdate de cărări accesibile care invită la drumeţie. Alături de măreţia codrului, mireasma de răşină, apele zglobii şi cristaline, nenumerate vieţuitori care-i ies în cale, ciupercile şi fructele de pădure comestibile oferă turistului adevărate momente de delectare. Din mai până-n octombrie, dar mai ales în luna iulie, pajiştile şi fâneţele constituie un decor extraordinar, sunt un mozaic de culori vii datorită mulţimii de flori de munte
Muntele Vâlcan, situat pe cumpăna de ape dintre Crişul Alb şi Arieş, este o klippă de calcare jurasice care se ridică impunător în mijlocul formaţiunilor de fliş creatice. Realizând un puternic contrast între abrupturile ce mărginesc masivul calcaros şi culmile montane din jur, Vâlcanul (1264m) constituie un veritabil martor de eroziune a Munţilor Metaliferi. Contrastul este subliniat şi de culoarea albă a pereţilor calcaroşi care domină culmile din jur, acoperite cu păduri sau poieni. Vâlcanul se înfăţişează ca un vapor imens plutind pe o mare verde. Muntele Vâlcan este o rezervaţie de tip mixt, areal protejat de categoria a IV-a şi are o suprafaţă de 5 ha. Accesul din DN se face prin dealul "Cotoncu", iar de aici printr-un drum comunal ramificat spre spatele Vâlcanului
Pe masiv se găsesc 18 specii de plante alpine de interes ştiinţific deosebit, printre care: Aster alpinus, Dorocum columane, Saxifraga pariculate, Aconitum moldavicum, Sorbus dacica, Silena dubia
Un "pui" al Vâlcanului, situat la nord de acesta, se numeşte Scrinituş, după numele pe care îl are aici liliacul (scinte). Mica stâncă a Scrintiuşului se colorează primăvara, când înfloreşte liliacul, în roz. Tot atunci, Vâlcanul se îmbracă în violet, de la mulţimea florilor stânjenelui de pădure, o specie ocrotită prin lege care se găseşte numai în acest loc. Prin tradiţie, localnicii urcă, între Paşte şi Rusalii, pe piscul Vâlcanului ca să celebreze frumuseţea florilor şi a peisajului
Turism sportiv, clima este deosebit de favorabilă fenomenului turistic, întrucât nu se înregistrează temperaturi extreme, nici vânturi puternice sau alte fenomene negative. Iarna se aşterne un strat gros de zăpadă, compact, prielnic pentru schi şi orice investitor în acest domeniu va beneficia atât de sprijunul administraţiei, cât şi de al localnicilor
Abrupturile Vâlcanului şi Brădişoului atrag turiştii care practică drumeţia
Sporturi extreme, pe stânca Vâlcanului se practică de ani buni alpinismul
Peştera din interiorul masivului, ca şi numeroase alte fenomene carstice din împrejurimi, sunt deosebit de atractive pentru speologi
Platoul de pe vârful Vâlcanului a fost descoperit, de curând, de amatorii zborului cu parapanta, care spun că este o excelentă pistă de lansare, iar curenţii de aer sunt foarte potriviţi
Turism rural (la gospodari), locuitorii din Ciuruleasca sunt renumiţi pentru ospitalitatea lor. Cel care le trece pragul este omeniţi (serviţi, cinstiţi) imediat cu un pahar de vinars şi cu ceva de-ale gurii
Mâncăruri tradiţionale: "ratot" (papară din ouă, omletă), caş cu "groşcior" (smântână), "scoverzi" (clătite) cu brânză, plăcinte cu caş, coapte pe lespede, unse cu "groşcior" (smântână) şi servite în "tăier" (farfurie), "balmoş moţesc", preparat din făină de mălai frământată cu smântână şi fiartă în "laboş" (cratiţă)
Desigur, mulţi turişti ar putea fi încântaţi să participe la sărbătorile de iarnă (Crăciun, Revelion, Bobotează) şi de primăvară (Paşti, Ispas, Rusalii), dar şi la activităţi specifice locului:
Arderea pietrei de calcar pentru obţinerea varului
Fabricarea vinarsului
Fierăritul
Coacerea pâinii în cuptor
Păşunatul şi mulsul vacilor
Culesul plantelor medicinale
Prepararea plăcintelor pe lespede sau a altor mâncăruri tradiţionale
Cositul şi strânsul fânului
Relieful şi peisajul sunt deosebite. Despre priveliştile oferite de Munţii Apuseni, pe care stânca, pădurea şi apa le creează, separat ori împreună, se spune adesea că rivalizează cu cele elveţiene. Ele pot fi admirate de pe culmile montane, din zeci de puncte de belvedere
Pădurile sunt brăzdate de cărări accesibile care invită la drumeţie. Alături de măreţia codrului, mireasma de răşină, apele zglobii şi cristaline, nenumerate vieţuitori care-i ies în cale, ciupercile şi fructele de pădure comestibile oferă turistului adevărate momente de delectare. Din mai până-n octombrie, dar mai ales în luna iulie, pajiştile şi fâneţele constituie un decor extraordinar, sunt un mozaic de culori vii datorită mulţimii de flori de munte
Muntele Vâlcan, situat pe cumpăna de ape dintre Crişul Alb şi Arieş, este o klippă de calcare jurasice care se ridică impunător în mijlocul formaţiunilor de fliş creatice. Realizând un puternic contrast între abrupturile ce mărginesc masivul calcaros şi culmile montane din jur, Vâlcanul (1264m) constituie un veritabil martor de eroziune a Munţilor Metaliferi. Contrastul este subliniat şi de culoarea albă a pereţilor calcaroşi care domină culmile din jur, acoperite cu păduri sau poieni. Vâlcanul se înfăţişează ca un vapor imens plutind pe o mare verde. Muntele Vâlcan este o rezervaţie de tip mixt, areal protejat de categoria a IV-a şi are o suprafaţă de 5 ha. Accesul din DN se face prin dealul "Cotoncu", iar de aici printr-un drum comunal ramificat spre spatele Vâlcanului
Pe masiv se găsesc 18 specii de plante alpine de interes ştiinţific deosebit, printre care: Aster alpinus, Dorocum columane, Saxifraga pariculate, Aconitum moldavicum, Sorbus dacica, Silena dubia
Un "pui" al Vâlcanului, situat la nord de acesta, se numeşte Scrinituş, după numele pe care îl are aici liliacul (scinte). Mica stâncă a Scrintiuşului se colorează primăvara, când înfloreşte liliacul, în roz. Tot atunci, Vâlcanul se îmbracă în violet, de la mulţimea florilor stânjenelui de pădure, o specie ocrotită prin lege care se găseşte numai în acest loc. Prin tradiţie, localnicii urcă, între Paşte şi Rusalii, pe piscul Vâlcanului ca să celebreze frumuseţea florilor şi a peisajului
Turism sportiv, clima este deosebit de favorabilă fenomenului turistic, întrucât nu se înregistrează temperaturi extreme, nici vânturi puternice sau alte fenomene negative. Iarna se aşterne un strat gros de zăpadă, compact, prielnic pentru schi şi orice investitor în acest domeniu va beneficia atât de sprijunul administraţiei, cât şi de al localnicilor
Abrupturile Vâlcanului şi Brădişoului atrag turiştii care practică drumeţia
Sporturi extreme, pe stânca Vâlcanului se practică de ani buni alpinismul
Peştera din interiorul masivului, ca şi numeroase alte fenomene carstice din împrejurimi, sunt deosebit de atractive pentru speologi
Platoul de pe vârful Vâlcanului a fost descoperit, de curând, de amatorii zborului cu parapanta, care spun că este o excelentă pistă de lansare, iar curenţii de aer sunt foarte potriviţi
Turism rural (la gospodari), locuitorii din Ciuruleasca sunt renumiţi pentru ospitalitatea lor. Cel care le trece pragul este omeniţi (serviţi, cinstiţi) imediat cu un pahar de vinars şi cu ceva de-ale gurii
Mâncăruri tradiţionale: "ratot" (papară din ouă, omletă), caş cu "groşcior" (smântână), "scoverzi" (clătite) cu brânză, plăcinte cu caş, coapte pe lespede, unse cu "groşcior" (smântână) şi servite în "tăier" (farfurie), "balmoş moţesc", preparat din făină de mălai frământată cu smântână şi fiartă în "laboş" (cratiţă)
Desigur, mulţi turişti ar putea fi încântaţi să participe la sărbătorile de iarnă (Crăciun, Revelion, Bobotează) şi de primăvară (Paşti, Ispas, Rusalii), dar şi la activităţi specifice locului:
Arderea pietrei de calcar pentru obţinerea varului
Fabricarea vinarsului
Fierăritul
Coacerea pâinii în cuptor
Păşunatul şi mulsul vacilor
Culesul plantelor medicinale
Prepararea plăcintelor pe lespede sau a altor mâncăruri tradiţionale
Cositul şi strânsul fânului
Evenimente locale:
Comuna are un cămin cultural şi o bibliotecă comunală. Evenimentele culturale se rezumă la sporadice spectacole folclorice, susţinute mai ales cu ocazia horelor ţărăneşti organizate cu "Ceteraşi" (muzicanţi) din comună sau din zonele învecinate, cu ocazia sărbătorilor de iarnă (Crăciun, Anul Nou, Bobotează) şi de primăvară (Paşti, Ispas, Rusalii)
Facilitati oferite investitorilor:
Zonă defavorizată
Terenuri şi clădiri disponibile
Acces la drum naţional DN 74
Terenuri şi clădiri disponibile
Acces la drum naţional DN 74
Proiecte de investitii:
Amenajarea unui teren de sport cu covor sintetic
Alimentare cu apă potabilă a satului Ciuruleasa
Amenajare parc de joacă pentru copii
Reabilitare drum comunal DC 115 Buninginea-Gheduleşti
Reabilitare drum comunal DC 158 Bogleşti
Modernizare drum comunal DC 161 Vâlcani
Sistem de management al deşeurilor, proiect în parteneriat cu oraşul Abrud şi comunele Buciumi şi Roşia Montană
Alimentare cu apă potabilă a satului Ciuruleasa
Amenajare parc de joacă pentru copii
Reabilitare drum comunal DC 115 Buninginea-Gheduleşti
Reabilitare drum comunal DC 158 Bogleşti
Modernizare drum comunal DC 161 Vâlcani
Sistem de management al deşeurilor, proiect în parteneriat cu oraşul Abrud şi comunele Buciumi şi Roşia Montană
